Ceai Antiadipos cu Ginseng 30 dz Minerva

Prospect Ceai Antiadipos cu Ginseng 30 dz

Este un produs din ginseng, frunze de lotus, Malva Verticillata, ceai verde, frunze de dud, nalba.

Principalele actiuni ale ceaiului sint:

* Combaterea obezitatii si celulitei, scaderea greutatii corporale

* Reglarea digestiei si metabolismului

* Accelerarea tranzitului intestinal si combaterea constipatiei

* Reducerea nivelului grasimilor din singe ( scade colesterolul )

* Scaderea glicemiei (nivelul zaharului din singe)

* Are efect tonic, reconfortant, detoxifiant si antioxidant datorita ceaiului verde.

* Datorita ginsengului creste rezistenta organismului, reduce Stresul si oboseala.

Recomandari: vcelulita, constipatie, exces ponderal.

Preparare: se fierbe un plic in 200ml apa, 4-10 minute. Se recomanda a se bea seara din cauza efectului laxativ.

Observatie: unele persoane pot avea, uneori, deranjamente intestinale. Aceasta inseamna ca ceaiul este eficient.

PANAX GINSENG - Informatii genarale si mod de actiune

Denumit si “RADACINA VIETII” Ginsengul este una dintre cele mai pretioase plante din lume. Istoria lui incepe cu utilizarea radacinilor de catre populatiile primitive, apoi cu multimilenara medicina traditionala chineza. Este o specie perena, din familia Araliaceae, specifica zonelor impadurite din munti si dealuri inalte. Frunzele sint lung petiolate, compuse din cinci foliole si ascutite la virf. Tulpina florifera se formeaza de obicei dupa al 4-lea an de vegetatie, iar radacina ajunge la maturitate dupa cinci, sase, zece ani cind are aspectul asemanator corpului omenesc – “radacina vietii “. Este raspindit incepind din peninsula Coreea pina in nordul Chinei. In prezent este cultivat intensiv in China, Coreea, Japonia si Rusia.

Denumirea in limba chineza este “Ren Shen“ avind semnificatia “radacina - om”, iar in coreeana se numeste “Sam”. In Europa, respectiv in Franta, prima semnalare a ginsengului a fost facuta de calugarul iezuit Jartoux, intr-o scrisoare adresata procurorului general al misiunii franceze din Pekin in anul 1711.Jartoux a descris si desenat cu precizie planta semnalind proprietatile ei ca remediu pentru epuizarile fizice si intelectuale, in afectiuni pulmonare, antivomitiv, tonic gastric, “fortifiant al spiritului vita”, stimulent limfatic, impotriva vertijului si pentru prelungirea vietii celor in virsta.

Panax Ginseng este oficial in farmacopeile nationale din Austria, China, Franta, Germania, Japonia, Elvetia si Rusia. Este pe larg descris in monografiile OMS si alte tratate stiintifice. Putine plante medicinale au o literatura stiintifica atit de bogata ca aceasta specie.

COMPOZITIE CHIMICA

Compusii activi chimic din radacinile de cel putin cinci ani de vegetatie, contin un amestec complex de saponozide triterpenice cunoscute sub denumirea de ginsenozide. Cele mai importante au fost denumite codificat Rb1, Rb2, Rb3, Rc si Rd derivati ai protopanaxadiolului, iar Re, Rf, Rg1, Rg2, si Rh1 derivati ai protopanaxatriolului.Pina in prezent au fost identificate si caracterizate 30 ginsenozide.Radacinile mai contin polizaharide complexe, polipeptide, vitamine in special din grupul B, saruri minerale si oligoelemente.

Actiunile si efectele produselor pe baza de Ginseng sint multiple, noi incercind sa sintetizam doar o parte dintre ele in cele ce urmeaza.

ACTIUNEA ASUPRA SISTEMULUI NERVOS CENTAL SI PERIFERIC

Experimental extractele selective de Panax Ginseng prelungesc vitalitatea neuronilor cultivati “in vitro”, actiunea fiind specifica ginsenozidului Rb1; “in vivo” s-a demonstrat ca saponozidele triterpenice din radacinile plantei, previn cresterea temperaturii corporale si concentratia intracerebrala a corticosteroizilor in timpul stresului la caldura.Tot experimental s-a demonstrat ca in conditii de stress ginsengul are actiune antagonista, prin reducerea continutului de serotonina si noradrenalina in tesuturile cerebrale.

ACTIUNE ANTIAMNEZICA

Preparatele standardizate de Panax Ginseng sint antagoniste deficientelor de memorie recenta, specifica persoanelor in virsta, dar si memoriei vechi induse de scopolamina, si amneziei (pierderea memoriei ) datorate ischemiei cerebrale. Cercetari recente (1997) au pus in evidenta efectele stimulatoare ale ginsenozidelor asupra colin-acetiltransferazei, enzima,care potenteaza pe “termen lung” mecanismele electrochimice care permit ameliorarea memoriei. Asupra neuronilor, ginsenozidele au o remarcabila actiune de protectie si potentare care explica efectele asupra imbatrinirii cerebrale. Aceste efecte sint evidente in special pentru ginsenozidele Rb1.

ACTIUNE ADAPTOGENA SI MARIREA RANDAMENTULUI FIZIC SI MENTAL

Mecanismul actiunii adaptogene pare a fi de natura neuroendocrina. Un studiu clinic recent (1996) a confirmat actiunea preparatelor pe baza de Panax Ginseng asupra ameliorarii calitatii vietii pe 265 pacienti, ca fiind superioara altor suplimente alimentare utilizate in prezent. Un alt studiu clinic a aratat ca un supliment dietetic pe baza de Panax Ginseng creste semnificativ capacitatea de efort la oamenii sanatosi, activi. Datorita acestor actiuni produsele din Ginseng sint folosite in medicina occidentala pentru capacitatea adaptogenica, ca tonic energetic si stimulant al fuctiilor cognitive, in special in situatiile de activitate mentala si fizica. Fara a fi doping este indicat si sportivilor de performanta.

ACTIUNE IMUNOSTIMULANTA

Ginsenozida Rg1 restabileste functia imunitara dupa ce aceasta a fost compromisa prin tratament cu ciclofosfamide.Acest lucru a fost demonstrat printr-un studiu clinic pe un grup de voluntari sanatosi concluzia fiind o crestere semnificativa a hemostazei, a activitatii fagocitare a limfocitelor totale, a limfocitelor T4 (ajutatoare) si T8 (supresoare) precum si asupra activitatii celulelor NK (natural killer) adica ucigase.

ACTIUNE ASUPRA FENOMENELOL DE IMBATRINIRE

Preparatele pe baza de Panax Ginseng ca atare, sau in combinatie cu alte plante medicinale si in mod special cu Ginkgo Biloba, incetinesc fenomenele de imbatrinire, ca urmare a actiunilor imunostimulante si a actiunilor de imbunatatire a memoriei.Administrarea zilnica de saponozide, la persoane de virsta medie /avansata are ca rezultat imbunatatirea memoriei, cresterea functiei imunitare, imbunatatirea activitatii circulatorii, reducerea numarului crizelor de Angina pectorala si a extrasistolelor ventriculare. S-a mai constatat ca ginsenozida Rb1 are o influenta pozitiva prin intirzierea proceselor de imbatrinire a celulelor neuronale.

ACTIUNE HIPOGLICEMIANTA

Mai multi cercetatori au descris actiunea similara insulinei a preparatelor pe baza de Ginseng. Prin inhibarea lipolizei induse de adrenalina si stimularea lipogenezei plecind de la glucoza.In special ginsenozidul Rg1 are actiune hipoglicemianta. Transportul intrahepatocitar al glucozei este mult crescut in prezenta ginsenozidelor, sugerind ca acestea actioneaza semnificativ asupra membranei celulare a hepatocitelor prin proteinele transportoare de glucoza. De asemenea unele polipeptide din Panax Ginseng au actiune hipoglicemianta si de stimulare a sintezei glicogenului hepatic. Polizaharidele printre altele stimuleaza fosforilarea oxidativa a glucozei, marind utilizarea glucidelor, respectiv a lipidelor. Eficienta terapeutica complementara a preparatelor pe baza de Ginseng a fost demonstrata clinic pe pacienti diabetici de tip II.

ALTE ACTIUNI

Pe linga efectele enumerate mai sus, produsele din Ginseng, datorita polizaharidelor GL2 si GL4 pot preveni formarea leziunilor in ulcerul gastric ( reiese din rezultatele unor studii experimentale).

Ginsenozidele Rb1 si Rg1 au o actiune remarcabila asupra radicalilor liberi, fiind utile ca antioxidanti.

In fine s-a mai semnalat si o actiune impotriva impotentei masculine prin producerea de nitrozizi in corpii cavernosi.

Organizatia F.D.A. ( Food and Drug Administration ) din SUA considera produsele pe baza de Panax Ginseng de buna calitate ca fiind sigure si fara reactii adverse. Numai la doze excesive pot aparea stari de agitatie si insomnie la unele persoane mai sensibile.

CEAI VERDE

Planta din familia Theaceae purtind denumirea populara “arbustul de ceai chinezesc“ numit in limba latina CAMELLIA SINENSIS (L.) O. KUNTZE (THEAE SINENSIS) sta la originea uneia dintre cele mai vechi bauturi din lume: ceaiul, “bautura care stinge orice sete” despre care cunoscatorii obisnuiesc sa spuna “o frunza atit de umila, o bautura atit de nobila”.

In habitatul lui natural, este un arbore care ajunge la 5-6-10 metrii inaltime si creste in special in zone tropicale si subtropicale. In plantatii nu este lasat sa creasca mai mult de 1 metru, i se da o forma sferica si datorita ramificatiei bogate are aspect de tufa.

Frunzele sint dispuse altern si au marginea dintata. Florile sint mici, albe, cu un miros placut. Fructul este o capsula cu trei muchii.

Este cultivat in multe tari din lume, Japonia, America de Sud, Rusia, Sri Lanka, iar in India si China se cultiva de peste 2500 de ani, China raminind si azi unul dintre cei mai mari furnizori de ceai din lume.

De fapt, originea ceaiului ca bautura se pierde undeva in negura timpului milenar asiatic legenda spunind ca insusi Confucius a citat ceaiul in scrierile sale in anul 550 inainte de Christos.

Partea utilizata pentru prepararea ceaiului o constituie frunzele.

A fost greu de crezut multa vreme ca ceaiul verde si ceaiul negru provin din aceeasi planta. Totusi in 1843 Robert Fortune a demonstrat ca ambele ceaiuri provin din acelasi arbore, diferenta reiesind din perioada anului in care se recolteaza frunzele, cum se recolteaza si cum sint tratate.

Din acest punct de vedere se descriu trei feluri de ceaiuri :

- ceaiurile negre (fermentate )

- oolong-urile (ceaiuri semifermentate)

- ceaiul verde – nefermentat.

Pricipala diferenta intre ceaiul verde (THE VERGINE) si celelalte ceaiuri, consta in faptul ca ceaiul verde nu sufera nici un proces de fermentatie si continutul lui in polifenoli ramine nealterat.

PRINCIPII ACTIVE

Principiile active din frunzele de ceai sint bazele purinice si compusii polifenolici.

Baze purinice sint: cafeina, teofilina, teobromina, aminofilina.

Compusi polifenolici sint catechine (flavan-3-oli), flavonoli si glicozizi ai acestora, acizi fenolici, taninuri hidrolizabile.

Componentele chimice de cea mai mare importanta in farmacologia ceaiului verde sint polifenolii si bazele purinice in special cafeina. Dintre numerosii compusi polifenolici 25 – 35 %, prevaleaza catechinele (flavonoli) continuti in proportie de 20 – 30%. Componenta principala si cea mai bine studiata este epigallocatechina gallata ( EGCG), cea mai importanta componenta a fractiunii polifenolice a ceaiului verde. Dupa unii autori EGCG si extractele de ceai verde arata o importanta inhibare a proliferarii diferitelor tipuri de cellule canceroase (pulmonr, mamar, gastric). Primele studii au fost axate pe efectul de inhibitie a proliferarii celulelor canceroase pulmonare, rezultatele deschizind calea unor noi cercetari asupra evetualului rol de preventie impotriva cancerului pe care l-ar putea avea extractele din ceai verde (Okabe S., SuganumaM., HayashiM., SueokaE., Komori A., Fujiki H.,Saitama Cancer Center Research Inst. Et al 1997).

ACTIVITATE FARMACOLOGICA

Ceaiul are actiune diuretica (diminua posibilitatea formarii calculilor renali); are actiune antioxidanta, diminua procesele de termogeneza, scade nivelul colesterolului din singe; are efecte benefice asupra circulatiei singelui si proceselor de digestie, stimuleaza procesele metabolice la nivelul celulelor sistemului nervos central, studii recente emitind ipoteza eficacitatii in prevenirea bolii Alzheime. Favorizeaza irigatia sanguina la nivelul tegumentelor favorizind regenerarea acestora, combate aparitia cariilor datorita aportului de fluor, este tonic, energizant si combate starile depresive.

Unele studii recente sugereaza ca ceaiul verde ar putea reduce frecventa aparitiei cavitiei androgenice (caderea parului) influentind nivelul hormonilor circulanti din singe. Consumul regulat de ceai verde este asociat cu un nivel crescut al SHBG (sex hormon binding globulin) si estradiol la femei. Un nivel crescut al SHBG ar putea diminua procesul de aparitie a calvitiei.

ACTIVITATE BIOLOGICA
Consumul infuziei din frunze de ceai este al doilea din istoria omenirii dupa consumul de apa. Dincolo de a fi doar o bautura placuta, ceaiul verde, este si o planta medicinala de mare interes in mod traditional utilizata de medicina chineza de milenii, ca energizant , diuretic si astringent intestinal.
Actiune asupra metabolismului bazal si greutatii corporale

Administrarea metilxantinei la subiecti normoponderali sau obezi, stimuleaza metabolismul bazal, hidroliza trigliceridelor si in consecinta creste concentratia acizilor grasi liberi in plasma si b-hidroxilarea lor in tesuturile periferice.

Ceaiul verde prin constituentii sai – metilxantina si catechinele - este utilizat in dieta subiectilor supusi unor programe de reducere a greutatii corporale. Efectul acestor compusi ai ceaiului, si al cafeinei, este de stimulare a activitatii fibrelor musculare striate, crescind forta de contractie, scazind efortul muscular cu un efect glicogenolitic si lipolitic, care favorizeaza disponibilitatea fibrei musculare pentru glucoza si acizi grasi (U.S. AHFS, Drug Information, 1996). In plus unele catechine au capacitatea de a inhiba a-amilaza, contribuind prin acest mecanism la o reducere substantiala a carbohidratilor si implicit a greutatii corporale (Hara Y., food research Institute, Japan et al ).

Activitate tonica si stimulanta

Activitatea stimulanta a ceaiului verde asupra sistemului nervos central atribuita cafeinei, este responsabila de actiunea tonica generala a fitocomplexului, utila in toate cazurile de astenie fizica si psihica. Actiunea diuretica

Metilxantina si in mod special teofilina cresc diureza prin stimularea excretiei de apa si electroliti.Mecanismul de actiune al metilxantinei nu este pe deplin elucidat, nefiind foarte clar, cit din actiunea diuretica se datoreaza actiunii pe aparatul cardiovascular si cit actiunii directe pe parenchimul renal.

Studiile farmacologice arata ca teofilina creste viteza filtrarii glomerulare si fluxul sanguin renal in special la nivelul medularei renale . Aminofilina pare a avea efecte similare cu teofilina (Goodman&Gilman, Bologna1990). Actiunea antioxidanta , antimutagena si anticancerigena Numerosii compusi polifenolici ai ceaiului verde poseda o notabila activitate antioxidanta.

Catechinele au actiune antimutagena si anticancerigena (Paschka AG., Butler R., Young CY., Department of urology, Mayo Clinic/Foundation, Rochester USA, Cancer Letters 1998). Ceaiul verde este in momentul de fata recunoscut ca agent de preventie impotriva cancerului in Japonia statisticile aratind ca incidenta cancerului este mai mica la populatiile care fac “abuz” de ceai si de asemeni virsta aparitiei este mult intirziata la aceste populatii (Cancer Center Research Institute, Ina.Kitaadachi-gun, Saitama ,Japan; Cancer Inhibition by green tea ,Mutation Research 1998). Alte cercetari sugereaza ca administrarea ceaiului verde in doze mari poate ameliora prognosticul bolnavelor operate pentru cancer de sin std I – II (Department of Epidemiology , Saitama Cancer Center Research Institute. Influence of drinking green tea on breast cancer malignancy among japan patients.Jpn J Cancer Res 1998). Alte studii epidemiologice sugereaza un efect de preventie impotriva diverselor forme de cancer la om, inclusiv cel colo-rectal. Proprietatile bactericide ale catechinelor din ceai au multiple efecte asupra tubului digestiv: in intestinul subtire, catechinele inhiba activitatea a-amilazei, fara a interfera acidul lactic; includerea ceaiului verde in alimentatie pentru mai multe saptamini determina scaderea proceselor de putrefactie si cresterea nivelului acizilor organici prin scaderea Ph-ului. Dupa incetarea administrarii, fenomenele sint reversibile intr-o saptamina. Aceste date implica includerea catechinelor in studiile privind carcinogeneza (Hara Y. Food Research Institute, Japan; Influence of tea catechine s on the digestve tract, J Cell Biochem 1997).

ACTIVITATEA ASUPRA APARATULUI CARDIOVASCULAR

In masura mai mare decit cafeina ceaiul are o actiune de vasodilatatie coronariana tipica teofilinei. Utilitatea ca remediu adjuvant in Bolile cardiovasculare rezida pe de o parte din actiunea vasodilatatoare, pe de alta parte din efectul diuretic la bolnavii cu staza cardiaca (Riva, 1995).

Atit extractul de ceai verde cit si catechinele produc o scadere a presiunii sanguine si glicemiei in vitro, inhibind agregarea plachetara si incetinind formarea placilor ateromatoase, de unde rezulta rolul in preventia bolilor cardiovasculare si aterosclerozei.

Lotusul : (latina - NYMPHAEA LOTUS) este o planta din ordinul Nymphaeales, familia Nymphaeaceae, principala lui utilizare fiind pentru actiunea laxativa.

Malva Verticillata – nu are o denumire specifica romineasca, singurul loc in Romania unde este cunoscuta fiind in judetul Suceava linga cimpulung Moldovenesc. Este raspindita in tarile din nordul fostei Uniuni Sovietice, Japonia si China. Denumirea chineza este Dong Kui Zi, iar cea in engleza Cheeseweed. In medicina traditional chineza se utilizeaza semintele ca diuretic (elimina apa ), lactagog (stimuleaza secretia lactata), laxativ, in bolile neoplazice, in dizenterie. Amestecata cu miere se foloseste in keratite.

Frunze de dud – latina - Morus Alba (dud cu fructe albe) si Morus Nigra (dud cu fructe negre),Se utilizeaza in diaree, Diabet zaharat, gastrite, ulcer gastro-duodenal, angine, stomatite, afte. denumit in engleza Mulberry tree este un arbore din genul Morus, familia Moraceae.Este un arbore originar din China, unde frunzele dudului alb sint folosite la cresterea viermilor de matase. Creste inalt de 15 m, are frunzele asimetric lobate si fructe dulci fade, albe sau negru-rosiatice.In scopuri terapeutice se utilizeaza frunzele fara petiol recoltate in mai si iunie, iar fructele mature.